Anul Nou

Într-un baston se mai tărăște

Sărmanul An a obosit

Îmbătrănit, azi se grăbește

Să ducă clipa la sfărșit.

Bilanțul Anului trecut,

Acum în plen e dezbătut,

Chiar dacă spun rectificare

Nu mai sunt multe de făcut.

In poartă Noul An așteaptă

E tănar, chipeș și frumos

La braț cu vise îndrăznețe

Și cu un plan laborios.

Am să-l poftesc și eu în casă

Și portofoliul să-l dezbat

Infuzie acum se face,

De insolventă, am să scap.

Fuzionez cu fericirea

 Ce are capital solid

Lichiditați și disponibil

Să trecem pragul…spre senin !!!

foto: sursa Internet
Camelia Cristea

Orbul

Fiul lui David, strig  către Tine,

Vindecă astăzi orbul din mine !

Doamne Iisuse, fiu de Împărat,

Te rog să mă scapi de acest greu păcat.

Prin beznă umblu tot rătăcesc

Cu măna’ntinsă stau și cerșesc.

Noaptea ce’nvăluie sufletul trist,

E ca o păclă, eu nu exist.

Alungă Iisuse, a mea neputință

Și mă întărește în dreapta credință.

Deschide Iisuse ochiul din mine

Și fă ca să vadă drumul spre Tine.

Fă ca lumina să se pogoare

Peste orbul din mine,

Ce’  Ți cere îndurare !

27.01.2013  

foto internet

Camelia Cristea

Zorii Anului

Zorii Anului s-au revărsat acum

În inima ce’așteaptă primenită

Prin lacrima Golgotei ce a îngenunchiat

Și patima și fapta neămplinită.

La temelia cuvăntului zidesc

Pe  Ana, ca el Manole să înalțe,

Un sactuar în care să pașesc

În lumea cerului senin, neprihănită !

Vor arde jertfe de smirnă și de flori

Atăta pace și senin ne’așteaptă

Am răstignit păcatul prin zidiri

Și-am îmbracat o haină albă și curată !

foto Internet

Camelia Cristea

Răspuns la scrisoarea unui Părinte

Răspund tărziu Părinte, cu lacrimă de dor,
Printre hățișul vremii, nu e deloc ușor,
Dar inima’i acasă, alăturea de tine
Și știu cănd ți’este rău și știu cănd ți’este bine.

Nu am uitat Părinte, nimic din ce’ai făcut
Și brațul ce te doare, acuma ți’l sărut.
Să știi că depărtarea și mie rană’mi face,
Dar mint că’mi este bine, că nu am ce mă face !

Și o să vin Părinte de sărbători acasă,
Colindul înca'l știu și fiul meu’l învată.
Și vom cănta împreună, sub cetina de brad
Și vom uita cu toții de dor și de necaz !

foto: Internet

Camelia Cristea

"Inima este tezaurul bogățiilor adunate în viață!" 

foto internet

Camelia Cristea 

Vioara

Cănd noaptea și’a pus iarași haina,

De stele - aur peste umeri,

Îmi scot vioara și’n arcuș,

Pun inima să cănte’n strune !

Din note cad, lacrimi de dor

Ce inima le’a străns în viața,

Iubirea,  perle le’a făcut

Ca’nopți albastre  să sclipescă !

Aud și surzii, glasul ei

Și în genunchi pe rănd se pun

Și spun că’n inima viorii,

Sunt căntece și rugăciuni.

foto Internet

Camelia Cristea

Să alergăm

Să alergăm prin tot pustiul care,

Ar vrea să  năvălească peste noi…

De supărare iarna asta,

Ne-a tatuat cu riduri  pe’amăndoi.

Să facem nuferi din fulgii de zăpadă,

Să acoperim și inima cu ei

Dezastrele să le lăsam iar pradă

Haitelor flămănde, de tigrii si de lei.

Îngenunchiem în mijloc de pustie

Și cerem îngeri, îndurare și curaj,

Iar neaua patură în iarnă să ne fie

Să alunge viscolul și ridul din obraz !

foto Internet

Camelia Cristea