marți, 30 iunie 2015

Bucurie mare...


Brațul tău puternic iarăși mă ridică,
Când din fașă parcă, visele abdică
Le deschizi o lume de un viu aprins
Prematur în noapte, stelele s-au stins...

Încropești un soare, din speranțe noi
Potolești și setea torni doar calde ploi,
În exil trimiți viscolul rebel,
Uneori mai tremur când aud de el...

Îmi prescrii rețete cu leacuri cerești
Și desparți și marea atunci când pășești,
Valurile toate se grăbesc să doarmă
În adâncuri, tainic mai îngropi o armă...

Se clădesc palate, dar cu jertfă sfântă,
Îngerul de veghe încă mai cuvântă,
Straja e întărită când hiene atacă
Și o clipă vie parcă-i tot posacă...

Perlele culese din adânc cu trudă
Le înșir în slove și mai spun o rugă,
Lazăr reânvie cred în fiecare,
Pe pământ și-n cer, bucurie mare!



foto sursa internet


Camelia Cristea


sâmbătă, 27 iunie 2015

Odă bucurie


Odă bucuriei cântă un cireș
Uneori în viață, noi mai dăm și greș,
Risipim haotic clipe de cleștar
Ce au fost sfințite cu atâta har.

Adunăm din cioburi vise efemere
Și ne îmbătăm cu a lor putere,
Trecem prin furtuni și ne clătinăm
Din izvor speranță iar venim să luăm.

Arborăm și steagul sfânt al împăcării
Și ne îmbrăcăm cu zdreanța uitării
Replantam iluzii, flori și conifere...
Doar prin încercări mai primim putere...

Chiar de păru-i nins, visul e îndrăzneț,
Încă-l văd pe creste cum șade semeț
Are aripi multe și sunt desfăcute
În furtuni au fost cu lacrimi cusute...

Odă bucuriei am să cânt mereu
Și-am să inventez și un curcubeu
Peste toată zarva am să las o floare
Și un zâmbet cald pentru fiecare!




20 iunie 2015



foto sursa internet


Camelia Cristea





joi, 25 iunie 2015

Viața bate filmul...

"Viața bate filmul", unii așa zic
Nu am argumente să îi contrazic,
Fiecare-și scrie cartea cu trăiri
Torța încă arde printre amintiri!

Curg ușor și lacrimi din izvorul plin,
Cu iubire mare, în cauș le țin
Ele au fost perle în inima mea
Ți le dau în dar, nu am altceva...

Când îți este sete de lacrimă plânsă
Bea un strop din ea e de dor pătrunsă
O licoarea vie ce o împart mereu,
Dau cu bucurie știu ce este greu...

În cireși aprinși de lumini cerești
Aripi văd mereu, ele-s îngerești
Fâlfâie plăpând, vântul le sărută
De uimire eu rămân însă mută...

"Viața bate filmul", oamenii trăiesc
E un lucru simplu, atât de firesc
Să lăsăm un semn de frumos prin lume
Cartea să o scriem doar cu fapte bune!


foto sursa internet

21 iunie 2015


Camelia Cristea

marți, 23 iunie 2015

Vulturul și Cocoșul


Când ciresu-i copt și triumfă roșul
Umblă-n bătătură înfoiat cocoșul,
Vulturul îi spune ce-a văzut în lume
Că e viață asta, tainică minune!

Nu pricepe însă mai nimic cocoșul...
Cântă cucurigu e îmbrăcat în roșu,
Creasta-i într-o parte și e mândru foc
Are tot ce vrea și-n ogradă-i loc!

Calcă tot mai țanțos... cu două surate
N-au fost luate-n seamă și sunt supărate.
- Ce înseamnă zborul? Vulturu-i nebun?
Eu am ce-mi doresc și lumii o spun...

Aripa de vultur trece munții în zbor,
Prin albastru cer visu-i călător,
Raiul se deschide chiar în dimineți
Și din rouă beau vreo câțiva poeți...

Vulturu-i plecat să culeagă stele,
Un cocoș ce-i mândru nu crede în ele
Trăiește intens, într-o lume strâmtă
În care orgoliul, toată ziua cântă!


foto sursa internet

21 iunie 2015


Camelia Cristea

luni, 22 iunie 2015

Cioplitor în stele



Cioplitor în stele, herghelii de dor,
Depărtarea asta, cum am s-o măsor?
Aud cum aleargă timpul efemer
Și mă prinde-n mreje pline de mister...

În castele înalte îmi găsesc trăirea
Și în lanțuri grele pun chiar uneltirea,
Zidul ce-a crescut drept în față mea
Primește poruncă, în genunchi să stea!

Mă îmbrac în slove și din mine ies
Roadele sunt coapte bune de cules,
Verile-s fierbinți și îmbujorate,
De cireșe coapte au fost sărutate.

Câmpul a roșit într-un snop de maci
Soarbele culoarea și mai bine taci!
Clipele confuze o să cadă-n plasă,
Ciutele alergă unde-i iarba deasă!
---------------------------------------
Cioplitor în stele, herghelii de dor,
Se deșiră vremea nu pot s-o măsor...
Dar îmi petrec pașii printre sentimente,
Simplu și frumos, fără argumente..



20 iunie 2015


Camelia Cristea




duminică, 21 iunie 2015

Am strivit tăcerea



Am strivit tăcerea, fără argumente
Și i-am dat culoare dintr-un curcubeu,
Clipele rebele ce au fost absente
Au rămas pe coama unui singur smeu.

Lacrimi izvorâte din dureri nespuse
Au șters iar obrajii ce tânjeau de dor,
În căușul palmei ele au fost oprite
Și trimise tainic către lumea lor...

Frunții obosite i-am întins o cută,
Sub cireșul nins încă mai visez,
A strigăt odaia, eu eram doar mută
Recompun esența ce îmi este crez.

Ropotul de cai și o șa în vânt
E atâta verde, ei și-au luat avânt
Aladin și-arată lampa fermecată
Basmele se scriu parcă înc-odată!

Am strivit tăcerea, fără argumente
Și am pus pe șei clipe repetente
Le-am dat frâu și aripi pentru a zbura
În acest poem, spre inima ta...




20 iunie 2015

Camelia Cristea





vineri, 19 iunie 2015

Deschide fereastra



Îmbracă odaia în floare de tei
Și zbuciumul nopții te rog să îl iei
Dezleagă și nodul care mă ține
Să nu văd culoarea de lângă mine...

Deschide fereastra în inima mării
Să-ngrop în adâncuri leșul uitării,
Valuri de soare să-mi scalde veșmântul,
Lumina să poarte în brațe cuvântul.

Gândul hoinar să-și pună năframă,
De viscolul vremii să nu-i fie teamă
Pe trepte senine să urce speranța,
Ușile toate să-și pună și clanța...



19 mai 2015


foto sursa internet

Camelia Cristea

miercuri, 17 iunie 2015

În divan


Se-adună boierii la sfat în divan,
Clipele acestea se scurg parcă-n van,
Mândria își scoate și ultima spadă
Să-arate mulțimii ce-i Omul de vază.

Cei mulți duc povară și umeri-s grei
Cară și pietre și munți duc pe ei,
Sfidarea se îmbracă în haină de gală,
Sărmanul își leagă și ultima rană...

Clopotul bate, dar cin' să audă?
Lumea e parcă tot mai surdă,
Firele puse se rup prea ușor,
Toaca ne strigă după - ajutor!

Sfinți și apostoli se-adună în rugă
Cel mai mare, e ultima Slugă
Spăla piciorul trecut prin țărână,
Urmă de praf să nu rămână.

Se-adună boierii în ultimul ceas
Să lege și firul ce-a mai rămas
Dă-le lumină Părinte de vrei
Noi pătimim alături de ei!

(nu și ei de noi)



10 iunie 2015

foto sursa internet

Camelia Cristea























luni, 15 iunie 2015

Rugăciune



Dumnezeule a toate-milostiv,
Către Tine cu nădejde strig
Rugăciunea -mi fie ascultată,
Pentru ai mei copii și pentru Tată!

Dumnezeule a toate-iertător,
Din necaz mă scoți biruitor
Brațele mereu mi le-întărești,
În lucrări ce nu par omenești!

Dumnezeule a toate ziditor,
Doar cu Tine sunt învingător
Inima îmi umplii doar de pace,
Când furtuni lovesc în carapace...

Dumnezeule, cu dragoste de om
Te apleci la cel mai mic atom
Duci în spate marea de păcate,
Rănile să fie grabnic vindecate.

Dumnezeule, atât de îndurător,
Fără Tine sunt un simplu muritor,
Orb am fost atâta amar de vreme...
Și m-ai vindecat cu-a Ta putere.

Dumnezeule ce-ngropi păcatul
M-am rugat ca eu să fiu “un altul”
Să mă lepăd de ce-i rău și doare,
După încercări să fiu învingătoare!


11 iunie 2015

foto sursa internet

Camelia Cristea








sâmbătă, 13 iunie 2015

Zidire


De la o vreme, cu mine mă lupt
Drumul îmi pare tot mai abrupt,
Cârduri grăbite de gânduri se zbat
Prin sloata vremii vreau să răzbat!

Răbdarea e pusa mereu la încercare,
O ud cu lacrimi îi dau și-o floare,
Bat o metanie în prag de seară
Să trec prin toate mult mai ușoară.

Clădesc în zori și-n noapte se surpă
E panta acesta mult prea abruptă,
O iau de la capăt cu inima-n dinți
Așa ne învață Sfinții Părinți!

Pe Ana din mine o scot și-o zidesc
În pieptul de carne înc-o jelesc,
Dar zidul se înalță, nu se mai surpă,
Pe trepte senine speranța îmi urcă.



10 iunie 2015

foto sursa internet

Camelia Cristea







vineri, 12 iunie 2015

Un sfat


Dintr-un colț de patrafir
A început să curgă mir,
Peste trupul meu de humă
Să mă țină lângă turmă!

Un ceaslov bătrân și sfânt
Îmi dă sfat într-un cuvânt
Și curaj să trec prin lume,
Doar cu păși de fapte bune!

Lacrima îmi scăldă ochii
Când sărut eu mâna popii
Un Iordan parcă botează,
Mintea să îmi țină trează!

Prin catisme fac popas
Și în suflet le dau glas,
Un chimval răsună parcă
Și salvează înc-o barcă.

Cu toiagul plin de sare
Cer în rugă și răbdare,
Iar pe drumul biruinței
Merg sub pavăza credinței.

05 iunie 2015
Camelia Cristea




Furtuna


Din senin s-a pornit o vijelie...
Cum de mult n-am mai văzut!
Norii plâng cu lacrimi grele
Și le-ngroapă în pământ.

Parcă-i fum în lung și-n lat,
Cerul tot e treierat,
De o brazdă de furtună,
Care fulgeră și tună!

Străzile-s golite toate...
Doar umbrele, viu colorate
Au ieșit din debarale
Să mai facă o plimbare.

Un motan, plecat de - acasă
Stă speriat sub o mașină
Și privește pe furiș,
Ploaia ce cade pieziș.

Prin băltoace trec galoși
Care-și scutură mirarea...
Și întreabă cu franchețe:
-S-a mutat pe-aicea marea?

Dar bagheta unui Mag,
Ce nu are beteșug
A lovit în coamă norii
Și speriați cu toții fug...



foto sursa internet

Camelia Cristea






miercuri, 10 iunie 2015

Cântec


Au sunat a cântec anii mei
Ca o serenadă, pe-înțelese,
Partiturile au fost toate alese
Din preaplinul inimii culese.

Au fost note înalte, dar și triste,
Lacrimi am strâns nopțile-n batiste
Și le-am transformat în lăcrămioare,
Pentru clipe de frumos și înseninare.

Clapele de dor mă însoțesc,
Arii noi compun, deci mai trăiesc
Câmpul așteptării e în floare,
Măreția lui nu are asemănare.

Slobozesc din lanțuri, ciocârlia
Să-mi înalțe-n triluri bucuria,
Coliviei ce se vrea mereu rapace
Am să-i scriu o notă doar de pace!

Din adâncuri scot privighetori
Și pun lesă carului de nori,
Prin păduri de brazi înmugurite
Am să-ngrop și zilele cernite.

Ascultați! Concertul e în toi,
Armonii scriu tainic pentru voi
Partitură se vrea înțeleasă
În lumină astăzi o să iasă!

09 iunie 2015


foto internet

Camelia Cristea



luni, 8 iunie 2015

Zâmbet


Fereastra tăcerii se sparge-n cuvinte,
Când dorul aleargă prin vara fierbinte
Muguri de vorbe se scaldă în soare,
Ca zbuciumul zilei să ia alinare.

Cerul oglinzii cutează mereu
Vede doar coama, batrânului zmeu
Râde amarul în piele de oaie,
Când lupii flămânzi încă jupoaie...

Taxa pe zâmbet se mai dezbate
Ultimul chicot mai dă din coate,
Semnu întrebării tot mai așteaptă
Este-n exil pe ultima treaptă.

Teii în floare "cădesc" cu parfum,
Vorba aceasta ce vreau să ți-o spun
Atâta risipa se scaldă în pripă,
Zborul se vrea! Mai cere-o aripă.

Șei de-aș avea le-aș pune pe cai
Să treacă prin câmp, cu mare alai,
Stârvul minciunii să-l calce-n picioare
Zâmbet să dea celui ce n-are...


08 iunie 2015

foto sursa internet

Camelia Cristea




sâmbătă, 6 iunie 2015

Dacii



De pe columnă văd coboară dacii,
Cât de smeriți ne-au fost înaintașii
Duc oile acum în transhumanță
Și trec prin munți cu-atâta cutezanță!

Din câmp adună spicele de soare,
Cu viața toată-n strai de sărbătoare,
Pe deal, când seara se proptește-n mal,
Cu foc doinesc din cobză și caval!

Căciula-i așezată pe-o ureche,
Nu-i altu-n lume să aibă pereche,
Cu arcul biruinței stă de pază
Dușman la poartă lui să nu mai vază!
€“----------------------------------
Unde sunt dacii de odinioară,
Când în opinci slujeau o țară?
Statornici în cuvânt și faptă,
Umblau mereu pe calea dreaptă!
-------------------------------------
Îi văd cum stau de veghe la hotar,
Ca viața să nu fie în zadar
Pe stârvul morții calcă biruința,
Să dăinuie în țară, Iubirea și Credința!



foto sursa internet

Camelia Cristea




joi, 4 iunie 2015

Am pus


Mi-am pus sufletul pe tavă
Și o lacrimă-n batistă
Vă declar fără emfază,
Că frumos încă există.

Am jucat doar pe o carte,
Cea trimisă prin destin
Și-am băut nectar și fiere
Sus pe creste și-n declin!

M-am lovit de munți de sare
Și de câmpuri fără floare
Am știut că-s rostuite,
Nu lăsate la întâmplare.

Am trecut de multe ori
Peste mine să iau apă
Setea a uscat răbdarea
Și pe-alocuri se tot crapă!

Am pus frâu acestui murg
Într-o pajiște senină
Să își vindece piciorul,
Iarba verde îl alină!

Am pus liniștea-n decor
Și-o mușcată în ferestră,
Unui vis i-am dat și aripi
Chiar din pasărea măiastră.
------------------------------
Timpul a plecat hoinar,
Cu merinde în albume
Spune că nu e-n zadar
Să-l petreci cu fapte bune!

03 iunie 2015


Camelia Cristea