Zile...
Zile
triste-au plâns în mine, 
 Prin
deșert visam că-i apă, 
 O Morgana
prin sudoare 
 În tunel
și-acuma sapă... 
 Piatra a
lovit obrazul, 
 Pentru
pași-n rătăcire... 
 Cu
nădejde tot mai caut 
 Candela
cea cu iubire. 
 Mir
izbăvitor doar Cerul 
 Picură
pe rana mea, 
 Pe
Golgota neputinței 
 Mă
târăsc în piept cu ea. 
 Țipă
vântul
printre ramuri 
 Ce-s
uscate prematur, 
 Pomul
și-a jertfit coroana 
 Se
întreabă micul fur? 
–--------------------------- 
 Cum să
mă ridic din mine? 
 Mi-au
fost cârjele furate 
 Clipele
își cer iertare 
 Se vor
toate împăcate! 
 –---------------------
 Caut
flacăra nădejdii  
 Să mă
încălzesc la ea, 
 Într-o
zi voi șterge poate, 
 Chiar
sentința cea mai grea! 
 Sufletul
rănit se pare 
 Zboară-n
cerul de smarald, 
 Pe un rug
de așteptare 
 Mă
întind și simt cum ard...
 12.08.2016
Camelia
Cristea

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu