Din zarva unei zile se scurge asfințitul,
Cărările prind talpa ce duce către somn
Adulmecă tăcerea și pacea nesfârșită
O rugă se aprinde în pieptul unui Om.
Din candela iubirii mai izvorăște mir,
Un Înger, pune plasturi pe rănile deschise
Pe file îngălbenite, de psalmi și acatist
Nădejdile se înalță în slove primenite!
Din zarva unei zile se scurge asfințitul
Iar ruga se înalță în slavă către cer,
În raiul împăcării, iertarile -s primite
O noapte liniștită, să mergem către somn…
foto sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu