Clipe reci, pe fir de gheață au scris iarna ce-a trecut,
În oglinda depărtării suferință am văzut!
Rugăciuni aprinse-n noapte au adus multă lumină
Cel mai slab și păcătos să se curețe de tină.
Munți de așteptare totuși s-au proptit în viața mea
Prevestind multă furtună, chiciură și vreme rea.
La icoană de neadeje am pus inima să plângă
De iubire și spranta ea a fost mereu flămandă.
Îngerul a stat de veghe, zi și noapte căpătâi
Să răzbesc prin suferință, și să prind durerea-n cui.
Liniștea să dea contur, zilelor ce or să vină
Aripi de speranțe noi să se prindă de lumină.
Din izvoare primenite, mulțumirea să zidească
Casa de iubire-n care crește dragostea frățească.
În veșmânt de bucurie să îmbrace ziua toată
Viața,pare o dilema ce se vrea și dezlegată…
foto
sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu