În
genunchi, târâș, pe coate
Am
trecut Doamne prin toate,
Când căzută am fost în tină
Mi-ai dat fire de lumină!
Gârbovită de păcate
M-ai purtat mereu în spate
Și-ai urcat cu mine scara...
Chiar dacă-ți eram povara!
Marea am trecut cu Tine,
În
deșert și prin ruine,
Nu
credeam că sunt în stare
Să
urc muntele de sare...
Am
fost foc și poate pară
Și
deatatea ori și chioară,
Dar
Tu m-ai ținut apoape
Ai
mai potolit din ape…
Vântului năuc din fire
I-ai citit chiar din psaltire
S-a
mai îmblânzit și tace
Dară șade tot pe ace…
Toate vin și toate pleacă
Bunătatea Ta nu seacă
Un
izvor de apă vie
Ce
ne duce-n veșnicie!
foto sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu