Dă-mi putere Doamne să duc jugul meu
Să plâng doar în mine când îmi este greu,
Dreapta să îmi poarte faptele ce-s bune,
Să duc simplitatea și frumosu-n lume!
Ochii mei să vadă ceru ce-i deschis
Să înfăptuiesc tot ce am promis
Muntele de sare să îl trec cu pasul,
Ruga să-mi cunoască inima și glasul!
Dâ-mi putere Doamne să trec peste mine
Să -Ți slujesc în toate, doar cum se cuvine,
În genunchiul rugii să mă plec mereu
Scapă-mă de rele Sfinte Dumnezeu!
Sufletul smerit, haină albă poartă
Neputința mea uneori mă ceartă,
Într-un pumn de lacrimi cad și mă ridic,
Dar va spun deschis, nu vreau să abdic.
Am nădejde totuși că mă vei primi
Când sorocul vieții se va împlini,
Cârja neputinței vreau să o reneg
Și de rele patimi eu să mă dezleg.
Pentru tot ce-n dar mi-ai dat cu folos
Vreau să fiu puternic și bun credincios
Să ridic sărmanul ce-i căzut în stradă
Iar după furtuni să rămân întreagă!
foto sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu