Pelerin
prin lume, caut cerul sfânt
Mă
ridic din mine, simplu prin cuvânt
Și
zidesc credința, treaptă după treapă
În
amin se înalță mâna, sfântă, dreaptă.
Pelerin
prin mine, cad și mă ridic
Când
e greul greu, nu vreau să abdic,
Flacăra
credinței o aprind prin faptă
Să
văd cer senin, calea care-i dreaptă!
Pelerin
prin suflet, dor și cer cu stele,
Un
copil aleargă, brațul Mamei mele,
Fruntea
ce-i albită de floarea de mai
Doar
un cer de pace aș vrea să îmi dai.
Umăr
lângă umăr, pelerin prin lume,
Mergem
cu iubire, doar spre cele bune
Inima
și ruga iar se întâlnesc
De
pe vârf de munte,în senin privesc.
Camelia
Cristea
01.06.2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu