Mulțumește zilei când voiasă vrea
Zorii să te vadă ca pe fiica sa...
Să te îmbraci în rouă dis- de- dimineață,
Cu binețe iarăși să te întorci la viață!
Mulțumește Mamei ce te-a legănat,
Pentru tot ce simplu ea te-a învățat,
Tatălui puternic ce te-a dus de mână
Și ți-a stat alături, doar cu voie bună!
Mulțumește ploii ce-a adus răcoare,
Când pamatul ars striga că îl doare,
Munților de sare ce au plâns de sete
Râului fugar căutând pereche...
Mulțumește pietrei care toate îndură
Și are mereu o bună măsură,
Florilor din glastră care îți zâmbesc
Clipele de taină se împartasesc.
Mulțumește verii ce-ți aduce soare
Grâul copt și pâinea, plinele ogoare,
Toamnei când în vie curge vinul bun
Jertfa din potir, sfinții noștrii-o spun!
Mulțumește iernii ce înalță brazi
Cu lumini din ceruri în care mai arzi,
Lunii ce își lasă capul într-o parte
Ca de bucurie să ai și tu parte!
Mulțumește Mamei ce-a veghet mereu
Să ai drumul lin, dar și-un curcubeu,
Oameni dragi în preajmă și un drum ce-i drept
Toate să le duci, să fi înțelept!
Mulțumește zilei ce-a trudit din greu
Celui credincios ce-a vegheat mereu,
Porți să poți deschide chiar cu mâna ta,
Când e vreme bună, dar și vreme rea!
Mulțumește Celui care a vegheat
Să fi Om în toate, să fi împăcat
Flacăra credinței să îți fie scut,
Prin hățișul vremii și-n necunoscut!
foto sursa internet
Camelia Cristea
https://confluente.org/camelia_cristea_1605462690.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu