Am
oprit o clipă timpul
Să
mă uit discret la Soare,
Raza
plină de iubire
Să-mi
dea iarăși alinare.
M-am
oprit din graba vremii
Și-ascult
inima cum bate,
Este
tutuși primăvară,
Dar
târziu și pe înserate.
Am
spart ceasul ticăit
Și
un colț dintr-o oglindă,
Ghioceii
de pe tâmplă
Azi
suav, iar mă alintă…
Am
pus sufletul să cânte
Odă
sfântă a bucuriei,
Pe
tărâmul unui dor
Se
întâlnesc iarăși copii.
Mâna
într-un tremur cată,
Să
mai prindă înc-o mână,
Și
uninte pe vecie
Uite
așa o să rămână.
Am
pus pașii primăverii
Să
străbată iar cărări,
De
atâtea drumuri sure
Mă
îmbrac în resemnări.
Am
pus dorul să mai cânte
Câte-o
doina când veghează
Chiar
de-s drumuri neîncăpute
Inima
o simt că-i trează.
Am
pus liniștea de veghe
Chiar
aici în casa mea,
Într-un
muc de lumânare,
Arde
neputința grea…
Am
oprit o clipă timpul
Să
mă uit discret la Soare,
Raza
plină de iubire
Să-mi
dea iarăși alinare.
foto sursa internet
Camelia
Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu