Pădurile dorm, răstignite pe cruci
Nici nu știi, nici nu vezi, pe unde să apuci
Tăceri de mormânt și liniștea grea,
Apasă pe timpul, ce ia tot ce vrea…
Pădurile dorm pe umerilor lor,
Ca somnul acesta să fie ușor
Un freamăt se-aude, e vântul hoinar,
Tăcerea mă strânge, nu e-n zadar!
Pădurile dorm pe brațe întinse,
Când îngerii vin să fie cuprinse
Lumina lină să cadă ușor
Să aline tăcerea și ultimul dor…
foto sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu