An de an, se întorc iar Moșii,
Plini de pace și lumină,
Au scăpat în ceruri astăzi
De păcate și de vină.
În flori albe de cireși
Și-n colaci crescuți pe cruce,
Veșnicia-și pune semn
Și-înspre sori, ușor se duce,
Clopotul crapă tăcerea
Dimineților de vară
Rugăciunea prinde aripi,
Sufletul urcă pe scară.
Pe altarul verii noastre,
Cad metanii în utrenii,
Florile-și aduc prinosul
Și se-aprind lângă icoane.
Pomenirea peste veacuri
An de an, se întorc iar Moșii,
Mulți, se leapădă de dânșii
Când în zori cântă cocoșii.
Veșnicia-n bob de grâu
O colivă umple coșul,
Prea grăbit timpul hai-hui...
A plecat smerit iar Moșul!
Cad cireșele înroșite,
Peste clipa așteptării
Aleluia iar se cânta
Părinții nu-i dăm uitării!
Peste fumul din cațuie,
Amintiri plutesc cu dor
Cei plecați în veșnicie
Nu se uită prea ușor.
Veșnica lor pomenire
Lacrima cade-n altar,
Peste lumea nevăzută
Îngerii picură har...
06.06.2020
foto sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu