Un trecător...

Acorduri prea ample și inima cântă,

Dorul din mine parcă cuvântă

Firul de ață se rupe ușor,

În lumea aceasta sunt călător…

Armuri am să-mi pun, să trec prin viață,

Un zâmbet duios de dimineață

Gânduri curate, fierbinți la amiază,

Prin vremi tumultoase să rămân trează.

Din ruga aprinsă îmi iau iar elan

Să nu treacă timpul, risipă în van,

Prea multe griji împiedică clipa,

Zborul să oprescă, să-i rupă aripa.

Duioase aminitiri și alba năframă,

Se strâng în suflet că într-o ramă,

Acolo e Mama, duioasă de ea,

Prin veac de lumină, mereu o să stea!

Acorduri prea ample și inima cântă,

Dorul din mine parcă cuvântă

Firul de ață se rupe ușor...

Sunt un om simplu, un trecător...

https://confluente.org/camelia_cristea_1584297260.html

foto sursa internet

Camelia Cristea

Pacea

Peste zarva toată, cerul stă să cadă,

Totul e pe fugă, totul e pe grabă,

Azi prea mulți cuvântă, dar puțini grăiesc

Trist e că se crede că este firesc!

Peste zarva toată, mai răsare soare

Să aducă-n lume, blândă alinare

Omu împovărat să vină să ia,

Caldurea cea sfânta iar în viață sa!

Peste lumea toată, plouă-n chip firesc

Omul să îl spele, de ce-i pământesc..

Să fie lumină, bun și înțelept

Ploaia acesta Doamne, eu o tot aștept!

Peste zarva toată, cerul stă să cadă

Totul e pe fugă, totul e pe grabă,

Seara se coboară în liniștea ei

Pace-n cer și lume, Doamne dacă vrei!

foto sursa internet

https://confluente.org/camelia_cristea_1584212448.html

Camelia Cristea

Maică Sfântă

Peste vremurile tulburi,

Peste vremi de încercare,

Maică Sfântă Preacurată

Să ne fii o alinare!

Peste gloata cea nebună

Care n-are nici un rost,

Maică Sfântă Preacurată

Să ne fii un adăpost!

Toți copiii ce te roagă

Să îi ei în paza Ta,

Maică Sfântă Preacurată

Asta e dorința mea.

Nu lăsa ca-n rătăcire,

Să ne pierdem de frumos

Maică Sfântă Preacurată,

Să ne faci precum am fost!

Întărește-ne în rugă,

Și-n virtuți de s-ar putea,

Maică Sfântă Preacurată,

Fie în toate voia Ta.

Frații toți, doar împreună

Să-i aduni la pieptul Tău

Maică Sfântă Preacurată,

Ne ferește de cei rău!

Iar prin lacrima tăceri,

Ce-a rănit și a trădat

Maică Sfântă Preacurată,

Ne ferește de păcat!

Scutul tău să stea alături,

Să ne apere de rău

Maică Sfântă Preacurată

Ăsta este crezul meu!

Pentru toată neputința

Ce-a trecut și prin deșert,

Maică Sfântă Preacurată,

Mă căiesc și vreau să iert!

Cu iubirea Ta prea sfântă,

Ne ferește de ce-i rău

Maică Sfântă Preacurată,

Eu sunt și copilul Tău!

Într-un ceas de pocăință

Lacrima o pun să stea

Maică Sfântă Preacurată

La sfânta icoană Ta!

foto sursa internet

Camelia Cristea

Muguri de lumină

Peste liniștea albastră se pogoară cerul tot

Neputința unei zile, din mine aș vrea s-o scot.

Pe altarul rugăciunii să înflorescă iarăși crini,

Să ne dăm cu toții mâna, suntem prieteni, nu străini!

Peste zarva unei zile, cu miros și iz de ceartă,

Tu pogoară-Ți mâna sfântă, ne întărește și ne iartă!

Pașii să-I purtăm destoinici pe cărările cu flori,

Să ne chemi când risipiți ne mai rătăcim prin nori…

Peste liniștea albastră, stelele se-aprind pe cer,

Mă cuprinde o pace sfântă, învăluită în mister.

Ziua trece șovăielnic, pe tărâmul nu știu cui

Noptea arde lumânarea timpului plecat hai-hui..

Rugăciunea se aprinde pe altarul de speranță,

Pentru fiecare frate să mă dai încă o șansă.

Liniștea să ne cuprindă, adunați nu risipiți,

Să fim muguri de lumină și de Tine ocrotiți!

foto sursa internet

https://confluente.org/camelia_cristea_1583523504.html

Camelia Cristea

Martie

Februarie rupe o ultimă filă,

Iarna se simte stingheră, umilă,

Martie vine îmbrăcat în narcise,

Cu alaiul acesta de vise promise.

Corul de vrăbii sub streșini plouate,

Cântă de raze, călduțe, așteptate,

Iarba se înaltă în fire de dor,

Crengile leagănă timpul ușor…

Firul de roșu și alb împletit,

Scrie în Martie:- bine-ai venit!

Potcoave și inimi prinse în piept,

Cu bucurie le mai aștept!

Irișii, cântă viori în tăceri...

Iarna rămâne departe în ieri,

Freamătul acesta este viu

Cu bucurie, acuma îl scriu!

Martie bine-ai venit!

28.02.2020

foto sursa internet

Camelia Cristea

Rugăciune

Lumea este răvășită, umilită și-n derivă,

Nici măcar în acest ceas, nu te cheamă, nu te strigă!

Umbra fricii se întinde, ca o pâclă peste vremi,

Numai Tu cu mila-Ți sfântă la altare ne mai chemi.

Bate clopotu-n biserici, rătăcirea-i mult prea mare,

În acesta umbră a morții, Tu ne ești sfânta scăpare!

La pupitre se aclamă că suntem toți pregătiți,

Să dăm piept cu uraganul! Doamne, fă să fim feriți!

Tu pogoară-Ți mâna sfântă, pe beteaga neputință

Și în zarva unei zile, ne întărește în credință.

Pune liniștea de veghe, chiar la granițe de vrei

Și ne scapă de-astă boală și de neputința ei.

Pe copii îi luminează, drumul lor să fie lin

Cu smerenie profundă, către Tine mă înclin.

Picură din cerul sfânt, lacrima de împăcare

Și ne scapă de urgie și de-atâta nepăsare!

Pe genunchiul din metanii, pune harul Tău cel sfânt,

Vrajba să se scurgă toată, prăbușită în pământ.

Pune liniștea-n cuvinte, rugăciune în altare,

Pâinea vieții să ne fie, hrană sfântă și alinare.

Mulțumirea să coboare, ca ofrandă pe altar,

Toate clipele betege, le sfințește cu al Tău har!

https://confluente.org/camelia_cristea_1582657015.html

25.02.2020

foto sursa internet

Camelia Cristea

Dragobete

Dragobete iute foc, a prins cerul de mișloc

Și a nins cu albăstrele, peste vremurile grele...

Cu un bici de vânt nebun, el m-a întâmpinat pe drum,

N-are pic de remușcare, frigul lui și-acum mă doare.

Dragobete vine iute, fetele să le sărute

Cu un braț de ghiocei, umple crângul, tu să ei,

În ferestra dimineții, a brodat lumina vieții!

Dragobete din viori, cânta-n crânguri deseori,

Și în inima curată pentru tot ce-a fost odată.

Cu eșarfele de raze, face ziua iar emfaze,

Aducând mireasma verii să înflorescă iarăși merii…

Dragobete n-are stare și-n grădină iar apare,

În copaci înmugurește, iarba pe câmpii o crește,

Prin lalele îmbujorate strânge clipele uitate,

Și-n năframa unui dor prinde gândul călător…

Dragobete în car cu flori, ne vestește a sărbători

Și a zilele însorite, pleacă cele mai cernite…

Pasul trece-n primăvară și rămâne pe afară….

foto sursa internet

https://confluente.org/camelia_cristea_1582570767.html

Camelia Cristea

24.02.2020