În zori se bate toaca în ritm de poezie,
Un psalm scrie poetul în marea-i bucurie
Cu un sobor de îngeri da slavă Celui care
I-a dat atâta har și binecuvântare.
Curg slovele cerești în stranele iubirii,
Din ele se hrănesc în Cana iarăși mirii
Isaia dănțuiește în hora și se înaltă
Un vultur duce visul lăsat discret pe clanță…
Între coperți de suflet sunt dorurile toate,
Pădurile și fragii încă mai sunt păstrate
La țărm de nemurire curge atât de lin,
O mare de iubire și țelul cel sublim.
Acolo e Copoul și teii toți în floare
Poetul este veșnic, nicicând el nu mai moare
La masă cu toți sfinții se scrie-n calendar,
În versul lui de suflet a picurat mult har.
Această lumânare arde în chip firesc
Nu este ea din lume, nu este pamântesc,
E flacăra divină trimisă-n dar de îngeri
Să avem mereu curaj, prin valea cea de plângeri!
În zori se bate toaca în ritm de poezie,
Poetul nepereche în ceruri astăzi scrie
Osana, Slavă Celui care i-a dat mult har
Împarte chiar și astăzi din marele lui dar!
15.01.2021
foto sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu