luni, 31 iulie 2017

Toate...



În genunchi, târâș, pe coate
Am trecut Doamne prin toate,
Când căzută am fost în tină
Mi-ai dat fire de lumină!

Gârbovită de păcate
M-ai purtat mereu în spate
Și-ai urcat cu mine scara...
Chiar dacă-ți eram povara!

Marea am trecut cu Tine,
În deșert și prin ruine,
Nu credeam că sunt în stare
Să urc muntele de sare...

Am fost foc și poate pară
Și deatatea ori și chioară,
Dar Tu m-ai ținut apoape
Ai mai potolit din ape…

Vântului năuc din fire
I-ai citit chiar din psaltire
S-a mai îmblânzit și tace
Dară șade tot pe ace…

Toate vin și toate pleacă
Bunătatea Ta nu seacă
Un izvor de apă vie
Ce ne duce-n veșnicie!

26.07.2017

foto sursa internet

Camelia Cristea










Scrisoare


Am să-ți scriu întâia oară
Cu-n buchet de viorele,
Toate dorurile mele
Călătoare și prin stele...

Am să-ți scriu cu lăcrămioare,
Câmpuri îmbrăcate-n soare
Să-ți inunde dimineața,
Frumoasă să-ți fie viața!

Am să-ți scriu cu panseluțe
Că-s micuțe și drăguțe
Să-ți aline supărarea,
Când te strigă depărtarea...

Am să-ți scriu cu busuioc,
Clipa asta de soroc...
Să sfințească amintirea
Înaltă să ai trăirea!

Am să-ți scriu cu trandafiri
Dar te rog să nu te miri
Când primești scrisoare-n zori,
De frumos să te-nfiori!

foto sursa internet

09 iunie 2015

Camelia Cristea




vineri, 28 iulie 2017

Voia Ta!



Zic: „Voia Ta în toate să se facă Tată!”
Dar mint în rugaciune de fiecare dată
Când greul mă apasă (trimis poate de Tine),
Eu vreau să-l dau în lături și să îmi fie bine...

De multe ori grăbit nu mai aud săracul,
Cum plânge și își cară cu anevoie sacul
Nici văduva îmbrăcată în haină de amar,
Când pumnu-n rugăciune adună parcă jar...
................................................................
La colț de stradă șade mereu un bătrânel
Nu cere... dar îmi dă iubire de la El,
În ochii lui senini s-a pogorât chiar cerul
Și poartă-n văzul lumii pios încă misterul.
-----------------------------------------------
Aș vrea să am putere și toate să le trec
Cu zâmbetul pe buze și cu o floare-n piept
Să mă aplec mereu la cel ce e căzut
Când greau lui povară prea tare l-a durut...

Te rog să ții Tu mâna, alăturea de-a mea
Că sunt mult prea firavă și vremea este rea...
Să rupi în mii de fire acestă neputință,
Iar pașii să-i îndrepți spre Rugă și Credință!

foto sursa internet


Camelia Cristea