duminică, 14 august 2016

Zile...

Zile triste-au plâns în mine,
Prin deșert visam că-i apă,
O Morgana prin sudoare
În tunel și-acuma sapă...

Piatra a lovit obrazul,
Pentru pași-n rătăcire...
Cu nădejde tot mai caut
Candela cea cu iubire.

Mir izbăvitor doar Cerul
Picură pe rana mea,
Pe Golgota neputinței
Mă târăsc în piept cu ea.

Țipă vântul printre ramuri
Ce-s uscate prematur,
Pomul și-a jertfit coroana
Se întreabă micul fur?
---------------------------
Cum să mă ridic din mine?
Mi-au fost cârjele furate
Clipele își cer iertare
Se vor toate împăcate!
---------------------
Caut flacăra nădejdii
Să mă încălzesc la ea,
Într-o zi voi șterge poate,
Chiar sentința cea mai grea!

Sufletul rănit se pare
Zboară-n cerul de smarald,
Pe un rug de așteptare
Mă întind și simt cum ard...

12.08.2016


foto sursa internet


Camelia Cristea

sâmbătă, 6 august 2016

Împăcată


Sunt un simplu om ce arde
Pe un rug aprins de stele
Și se miră, și se-ntreabă:
- Cum de a ajuns la ele?

Sunt un simplu om ce-și duce
Inima în câmp de flori
Să se-mbrace în lumina
Revărsată de cu zori,

Curcubeul să-l cuprindă
După ploile trecute
Și din lacrima de taină
Să ia zilele durute...

Depărtarea să o treacă
Doar cu pasul fericirii,
În altarul clipei sacre
Să dea sfânt tribut menirii!

Sunt un om ce-a scris povestea,
Cu o luntre de trăiri
Tinerețea se tot uită
Prin album de amintiri!

Toamna cu-n arcuș grăbit
Îmi mai cântă o baladă,
Dar m-ascund în poezii,
De prin rime să nu vadă.

Nu se lasă și aduce...
Frunza veștedă-n alei
I-am promis un pum de stele
Și un vers să fie al ei.

Sunt un om trecut prin sită
Ce a tras la plug mereu,
Dar credința i-a dat aripi
Și curaj când i-a fost greu...

Astăzi... caut vindecarea
Cred mai mult ca niciodată
Vreau să fiu cu mine însămi
Și cu lumea împăcată!

foto sursa internet

30.07.2016



Camelia Cristea