joi, 21 iulie 2022

Ca în cer (cancer)

 

Ca în cer să ajungă Omul, urcă drum anevoios,

Îngerul ce-i stă alături, îi spune că-i de folos!

Lacrimi grele, atârnate de obrajii înroșiți

Spală clipe întinate și toți anii irosiți!


Ca în cer să urce Omul, duce crucea grea și rece,

Pe Golgota suferinței, Simon însuși îl petrece.

În căderi vede păcatul și genunchiul lui se pleacă,

Pocăința îl ajută să mai urce înc-o treaptă.


Ca în cer să ajungă Omul, fapte bune să împlinească,

După lege, după datini și credința creștinească!

Nu e drum făr de cărare și om fără de păcat,

Raiul își deschide poarta, când ai sufletul curat!


Ca în cer să ajungă Omul, urcă drum anevoios,

În căderi și ridicări, vine Domn Iisus Hristos.

Doar la umbra crucii sale, cerul prinde căpătâi,

Firea omului se schimbă, ca la vremea cea dintâi!


02.07.2022

foto sursa internet

Camelia Cristea



sâmbătă, 2 iulie 2022

Dilemă

 


Clipe reci, pe fir de gheață au scris iarna ce-a trecut,

În oglinda depărtării suferință am văzut!

Rugăciuni aprinse-n noapte au adus multă lumină

Cel mai slab și păcătos să se curețe de tină.


Munți de așteptare totuși s-au proptit în viața mea

Prevestind multă furtună, chiciură și vreme rea.

La icoană de neadeje am pus inima să plângă

De iubire și spranta ea a fost mereu flămandă.


Îngerul a stat de veghe, zi și noapte căpătâi

Să răzbesc prin suferință, și să prind durerea-n cui.

Liniștea să dea contur, zilelor ce or să vină

Aripi de speranțe noi să se prindă de lumină.


Din izvoare primenite, mulțumirea să zidească

Casa de iubire-n care crește dragostea frățească.

În veșmânt de bucurie să îmbrace ziua toată

Viața,pare o dilema ce se vrea și dezlegată…


foto sursa internet



Camelia Cristea