sâmbătă, 29 aprilie 2017

Să rămân



Dă-mi o inimă curată
Să sporesc în rugăciune
Prin furtunile din vremi
Să -mplinesc şi cele bune.

Dă-mi curaj să trec de mine
Când sunt stânca împietrită,
În căderi şi ridicări
Să rămân mereu smerită.

Dă-mi curaj să îmi duc crucea
Fără să cârtesc aş vrea
Să rămân mereu de veghe
Doar în sfânta casă Ta.


09.04.2017

foto sursa internet


Camelia Cristea

duminică, 23 aprilie 2017

Primăvară...



Multe ace-am scos din mine
Mă-nţepau până la os,
Viaţa însăşi mi se pare
Că s-a întors toată pe dos.

Ninge aspru- n primăvară
Şi copacii plâng cu-amar,
Crengile îşi pleacă fruntea
Că într-o rugă pe altar.

Vântul suflă fără milă
Supărat pe firul ierbii,
Unde-s paşii Primăverii
Să-i sărunte-n treacăt cerbii?

Soarele ascuns prin cetini
Vrea să mai trimită raze,
Printre lacrimile ploii
Să găsim şi calde oaze…

Zgribulite stau sub streşini
Multe vrăbii la taifas,
Ciripesc fără încetare
Să mai uite de necaz..

Florile stau îmbrăcate
Sub un strat de promoroacă
Se tot roagă în tăcere,
Soarele să le petreacă...

Vântul spulberă cărarea,
Iarba tremură sub pas,
Primăvară te rugăm
Să ne scoţi iar din impas

Peste vremurile tulburi
Să trimiţi un soare blând
Ciocârliei să-i dai tonul
Un concert să ţină-n crâng.






22.04.2017


Camelia Cristea



sâmbătă, 8 aprilie 2017

Împăratul



Pe asin trece călare
Iar pe drumu-i curge floare,
Ramuri sfinte de finic,
Omul e atât de mic…

Îl slaviste şi îl vrea
În lume Împărat să stea
Poarta cerului îl aşteaptă
Calea grea, dar şi cea dreaptă.

Ramuri de măslin şi floare
Viaţă-i scurtă, trecătoare,
Omul nu înţelege rostul,
Cerul sfânt şi adăpostul.


Slavă cea deşartă trece
Urmă ei e tare rece,
Veşnicia nu se surpă
Dar cu greu spre ea se urcă.

Împăratul plânge turmă
Şi cu sânge-şi scrie urma,
Toţi copacii dau în floare,
Păcatul cu greu mai moare…

Gloată strigă şi îl vrea
Împărat aici să stea
Veşnicia îl aşteaptă
Calea grea, dar şi cea dreaptă!



09.04.2017

foto sursa internet


Camelia Cristea