vineri, 27 februarie 2015

Mamă


Mamă pace vreu să-mi dai
când coboară înserarea,
pe cărări și văi abrute
craiul negru ține calea.

Mamă, doar în poala ta
îmi găsesc iertările
și pe treptele de foc,
mi se ard durerile...

Mamă, doar în ochii tăi
văd albastrul cer senin,
când furtunile lovesc
eu tăcerii mă închin.

Mamă, doar pe brațul tău
un copil își pleacă tâmpla
și în ochii vii din el
arde-n verde iarăși lunca.

Mamă, doar cu vorba ta
toți ghețarii se topesc
și în locul lor izvoare
curg din ochiul omenesc.

Mamă dă-mi din forța ta
când doar sforile mă leagă
și mă - ajută după viscol
să rămân mereu întreagă...

Mamă, tu auzi vioara,
corzile în inimi plâng
prin decorul freneziei
uneori am pasul strâmb...

Mamă, pace vreau să-mi dai
c-am plătit tribut cu anii...,
doar în parcul tinereții
înfloriți mai sunt castanii...


Mamă, pace vreau să-mi dai...

foto internet


Camelia Cristea

miercuri, 25 februarie 2015

Seninul



Am văzut în zori seninul
când pe geana dimineții,
două boabe mici de rouă
primeneau curbura vieții.

Un artist picta albastru
pe coloana infinită
am crezut că sunt în rai
și ferită de ispită.

Am văzut cu ochiul minții
două flăcări într-un mac
de fior și bucurie,
sincer n-am știut ce fac...

Am văzut într-un ulcior,
inima ce-o poartă apa
când trecută în pahar
duce dorul înspre alta...

Am văzut în zori seninul
printr-un ochi mic de fereastră,
veșnicia unei clipei
e o pasăre măiastră...

Am văzut în zori seninul...



foto sursa internet

Camelia Cristea

23 februarie








marți, 24 februarie 2015

Izgonirea


Am fost aspru pedepsită
cu plecarea mea din rai,
șarpele se mai târăște
liniște te rog să-mi dai...

N-am avut curaj atunci
să îți cer firesc iertare,
c-am mâncat din pom oprit
fără pic de remușcare...

Cerul s-a pornit a plânge
c-am găsit la altul vină,
viermele mușca din măr
și lovea în rădăcină.

N-am știut ce-i ascultarea
și-n blestem cade pământul,
buruienile-i trag seva,
pângărit a fost Cuvântul

Cu sudoarea frunții mele
dospesc pita unei zile
și mă frâng ca trei nuiele,
când dau naștere copilei...

Pe Adam îl doare coasta..
iar femeia nu-l ascultă,
amândoi își duc povara
c-au călcat sfânta poruncă.


foto sursa internet

23 februarie 2015

Camelia Cristea








duminică, 22 februarie 2015

Hotar



Uneori mă pierd între hotare
când iau cuvintele din infinit
și stau pe lama întinsă de cuțit
uitând pământul din care-am venit...

Când pun genunchiu-n rugăciune
mă scaldă lacrima-n minune,
trec podul dintre două lumi
câd îngeri albi poartă cununi.

Și uneori mă pierd în bucurie,
când mana ta mă tot ridică
și mă - ajută să nu-mi fie frică
de valul care cerne și despică...



foto Mircea Bezergheanu

Camelia Cristea






vineri, 20 februarie 2015

Confluențe Literare

Vă rog să votați revista Confluențe Literare (c o n f l u e n t e . r o ) și să susțineți calificarea ei pe primele 10 poziții în cadrul competiției Radar de Media, ediția 2015, etapa I, la adresa: http://www.radardemedia.ro/premiile-radar-de-media-2015-etapa-1-categoria-nr-9-cea-mai-buna-platforma-de-stiripublicatie-online/

Merită votul nostru!

Multumiri!

foto sursa internet

Un trubadur


Eu sunt un incurabil trubadur
poveștile frumoase vi le fur,
cărările de lut le duc în spate
când vremea rea ne tot desparte

Ascult tăcerea ca o simfonie,
altarul păcii-mi ești tu mie
genunchi în flori de iasomie
și-n lan de gând doar bucurie.

Croiesc tipare pe măsură,
când primăvară iarbă fură
și-n tril de păsări doar viori
arcuș și-n inimă fiori...

Mă împărtășesc iar cu prescură
să scap de clipa cea de zgură
și-n strana primei bucurii
privesc doar fețe de copii....

Eu sunt un incurabil trubadur
veșmântul pur încă-l adun,
în zbor de vultur port doar vise
când cerurile sunt deschise...


http://confluente.ro/camelia_cristea_1424500492.html


13 februarie 2015

foto sursa internet

Camelia Cristea

marți, 17 februarie 2015

Uitare...


În purpură port îmbrăcată
dorință de - a nu fi uitată
când marea vremii agitată,
prin val mă poartă înc-o dată.

Și în năframa unui dor
strâng serile să se înfioare
când bucium trist, răscolitor,
își cântă jalea la plecare...

Într-un cauș adun fântâni
ce -au fost din lacrimi izvorâte
să trecem pragul prin furtuni
iar cerul tău să mă sărute.

13 februarie 2015

foto sursa internet


Camelia Cristea






sâmbătă, 14 februarie 2015

Am ales














Am ales să stau de veghe
după datină şi lege,
să alin durerea lumii
cum m-au învăţat străbunii.

Aud noaptea cum pământul,
se tot tânguie mereu
şi-ntr-o sfântă rugăciune
îl strigă pe Dumnezeu.

Aud şoaptele pădurii
şi-nchinarea brazilor,
trilul de viori -orchestra,
glasul lin al mierlelor.


Aud valul cum se zbate
la un ţărm uitat de lume
el îşi ştie plânsul âsta,
dar şi rostul lui prin lume...


Aud frunza cum foşneşte
într-o strană, sau un ram,
verdele în mine creşte
bucurie cât mai am....

Aud glasul de mioară
într-un staul îngheţat
dar credinţa încălzeşte
pruncul fără de păcat.

Aud paşii care trec
peste lumea nevăzută,
de uimire şi nădejde
am rămas o clipă mută.

Aud marea simfonie
Dirijorul stă în cer
eu mai ard în poezie
şi mă bucur de mister...



foto sursa internet


Camelia Cristea

vineri, 13 februarie 2015

Miracol



Miracolul acesta încă-i viu
din inimă seninul am să-l scriu
ca-n zbor de fluturi dimineţi,
surâsul gratulat de doi poeţi...

În crizanteme tu ai pus fiori
şi-n rouă lacrimă durută,
eu am rămas necunoscută
şi de mirare parcă mută...

Atâtea întrebări fără răspuns,
o Penelopa încă mai deşiră
şi toţi în jurul ei se miră
cât e de pură şi fragilă.

Nu inventez un rost acum,
când tălpile au prins bătătură
şi timpul nu are măsură...
din noi bucăţi mereu ne fură.

------------------------------
Miracolul acesta încă-i viu
din seva lui acum îţi scriu
dau mărturie îngerii de veghe,
că-n fir de timp este o lege.


http://confluente.ro/camelia_cristea_1423853477.html


foto sursa internet
Camelia Cristea



miercuri, 11 februarie 2015

Pașii


Cu pașii duruți de femeie
Trec pragul de ger și omăt
Dă-mi lemne sau pune-o scânteie,
Durerea să piară în foc...

Presară-mi în suflet iubire
Și-n candelă flacără vie,
Nădejdea să-mi fie aprinsă,
Credința prin vremi temelie.

Aruncă din pietre de moară
Când frica se leagă de mine
Și dă-i un bilet ca să plece
Prin viscolul iernii alpine...

Mai spune-i copilei să - asculte
Colinda cu florile dalbe,
Când magii ne duc către iesle
Cu stele aprinse în salbe.

Și pune zăpada să cearnă
În brazii crescuți chiar în noi...,
Când riduri brăzdează obrazul
Și-n râuri cad lacrimi șuvoi.

Cu pașii duruți de femeie
Trec pragul de ger și omăt,
În mine mai simt o scânteie
Trecută prin cercul de foc!

foto sursă internet
Camelia Cristea






luni, 9 februarie 2015

Bogatul


Uneori mă pierd prin mine
că-ntr-o aspră izolare...,
bucuria e poruncă,
de la Soarele răsare.
------------------------
Pune lacrima tăcerii
ca să ardă într-un sfeșnic,
de frumos și de iubire
să fiu Doamne și eu vrednic.

Bogăția cea mai mare
sunt virtuțile cerești,
nici domnia nu se pune
căci prin ea doar rătăcești.

E bogat acel ce-n casă
are liniște mereu
și în rugă lui smerită
îl vede pe Dumnezeu.

E bogat samariteanu
când ridica un sărman
prăduit la zidul sorții,
de tâlharii far' de neam.

E bogat acel ce dă
când nimica nu mai are
și din sufletu-i de pâine
hrană-i pentru fiecare.

Bogăția e Cuvântul
ce are putere multă
și hrănește cu iubire,
doar pe cel ce îl ascultă!



01 februarie 2015

foto sursa internet


Camelia Cristea





vineri, 6 februarie 2015

Scara


Neputinţa se măsoară
uneori cu paşi mărunţi,
rugăciunea face scară
peste vai şi peste munţi.

Gândul bun rodeşte via
iar când poamele-s culese
în hambare bogăţia,
toate spicele sunt dese.

Furii vin să prăduiască
ce cu sârg ai adunat
dă-le-o undiţă cerescă,
un pescar m-a învăţat.

Un sărman bătut de soartă
să primeşti la uşa ta,
fapta să îţi fie dreaptă
şi folos vei aduna.

Urcă omul pe o scară
către cer la Dumnezeu
şi virtuţile îl ajută
drumul să nu fie greu.

Dar Părinţii ne învaţă
să mai luăm pe cineva
şi-atunci crucea şi urcuşul,
negreșit vom câştigă.


Referinţă Bibliografică: 
Scara / Camelia Cristea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

01 februarie 2015

foto internet


Camelia Cristea



miercuri, 4 februarie 2015

Multumesc Editura Musatinia

http://melidonium.ro/2015/02/04/camelia-cristea-versuri-2/

Lacrima tăcerii


Lacrima tăcerii a zidit altare
Sfinții rugători mai ard pentru noi
Peste munți de gheață, poduri de iertare
Mergi spre bucurie nu da înapoi!

Când tarziul lasă umeri dezgoliți
Și rana-i expusă parcă în vitrine
Toarnă mir din slovă Sfinților Părinți,
Harul și iubirea se întorc la tine.

Fruntea obosită pune-o la icoană,
Îngerii din ceruri ți-o vor mângâia
Când pe drumul tău este numai sare,
Cu toiagul rugii ai să treci prin ea.

Ramul dezgolit tace și îndură
Dar în primăvară are muguri noi
Jertfa de iubire a zidit altare
Sfinții rugători mai ard pentru noi.

foto internet
31 ianuarie 2015

foto internet

Camelia Cristea




Referinţă Bibliografică: 
Lacrima tăcerii / Camelia Cristea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1496, Anul V, 04 februarie 2015, Bucureşti, România.
Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.