sâmbătă, 19 noiembrie 2016

La margine de timp


La margine de timp căzută
Văd lumea toată în derută,
Perdeaua clipelor de fum...

Un naufragiu parcă-n ceață
Se rupe firul scurt de ață...
În mijlocul acestui drum...

Deșertăciuni cu gust de miere
Mi-au dat avânt și chiar putere...
Îmi par că sunt acuma scrum...

Pământul tot de sub picioare
Simt cum se crapă și mă doare!
Doar rugăciunea vreau s-o spun.

O lacrimă ușor pierdută
Trezește clipa cea durută!
Din mii de cioburi mă adun...

Și lumea pare mai frumoasă,
Când mă întorc din nou “acasă”!
Senină-i zare și-al meu drum!

Doar seva ce s-a scurs din mine
Simt că în veci nu mai revine,
Mă străduiesc să recompun...

Din frunza toamnei în risipă
Am înțeles cât sunt de mică!
Cu pioșenie, smerit o spun...

Și mă ridic încă odată
Să fiu cu Viața împăcată,
În mijlocul acestui drum...

19.11.2016

foto sursa internet


Camelia Cristea