duminică, 23 aprilie 2017

Primăvară...



Multe ace-am scos din mine
Mă-nţepau până la os,
Viaţa însăşi mi se pare
Că s-a întors toată pe dos.

Ninge aspru- n primăvară
Şi copacii plâng cu-amar,
Crengile îşi pleacă fruntea
Că într-o rugă pe altar.

Vântul suflă fără milă
Supărat pe firul ierbii,
Unde-s paşii Primăverii
Să-i sărunte-n treacăt cerbii?

Soarele ascuns prin cetini
Vrea să mai trimită raze,
Printre lacrimile ploii
Să găsim şi calde oaze…

Zgribulite stau sub streşini
Multe vrăbii la taifas,
Ciripesc fără încetare
Să mai uite de necaz..

Florile stau îmbrăcate
Sub un strat de promoroacă
Se tot roagă în tăcere,
Soarele să le petreacă...

Vântul spulberă cărarea,
Iarba tremură sub pas,
Primăvară te rugăm
Să ne scoţi iar din impas

Peste vremurile tulburi
Să trimiţi un soare blând
Ciocârliei să-i dai tonul
Un concert să ţină-n crâng.






22.04.2017


Camelia Cristea