Ca în cer (cancer)

 

Ca în cer să ajungă Omul, urcă drum anevoios,

Îngerul ce-i stă alături, îi spune că-i de folos!

Lacrimi grele, atârnate de obrajii înroșiți

Spală clipe întinate și toți anii irosiți!

Ca în cer să urce Omul, duce crucea grea și rece,

Pe Golgota suferinței, Simon însuși îl petrece.

În căderi vede păcatul și genunchiul lui se pleacă,

Pocăința îl ajută să mai urce înc-o treaptă.

Ca în cer să ajungă Omul, fapte bune să împlinească,

După lege, după datini și credința creștinească!

Nu e drum făr de cărare și om fără de păcat,

Raiul își deschide poarta, când ai sufletul curat!

Ca în cer să ajungă Omul, urcă drum anevoios,

În căderi și ridicări, vine Domn Iisus Hristos.

Doar la umbra crucii sale, cerul prinde căpătâi,

Firea omului se schimbă, ca la vremea cea dintâi!

02.07.2022

foto sursa internet

Camelia Cristea