Vals...

Valsul acesta pe care îl cânt
Are în el cer și pământ
Focul ce arde mocnit într-o vatră,
Pâinea dospită, apa sărată….

Casa bunicii și nucul bătrân,
Vorba de duh ce mi-o tot spun,
Mama cea blândă și dorul din ea,
Clipa plecării ce-i rece și grea.

Soarele verii ce arde pe câmp,
Trenul ce aleargă pe aripi de vânt,
Dunărea prinsă într-un pahar,
Clipa toridă și plină de jar.

Cireșul bătrân ce sprijină poarta
Mă caut aici și văd o alta...
Gardul înalt crescut într-o clipă,
Aripa frântă și eu tot mai mică...

Trenul ce șuieră în amintiri,
Peronul de piatră și ultimii miri,
Lacrima plânsă sărată și grea
Mă strânge în lanțuri, acum lângă ea.

Valsul acesta pe care îl cânt
Are în el cer și pământ,
Viața și moartea așa cum le știu
Timpul ce- alergă prin mine târziu….

28.01.2023

Camelia Cristea 

Vezi mai puţin