Zile...
Zile
triste-au plâns în mine,
Prin
deșert visam că-i apă,
O Morgana
prin sudoare
În tunel
și-acuma sapă...
Piatra a
lovit obrazul,
Pentru
pași-n rătăcire...
Cu
nădejde tot mai caut
Candela
cea cu iubire.
Mir
izbăvitor doar Cerul
Picură
pe rana mea,
Pe
Golgota neputinței
Mă
târăsc în piept cu ea.
Țipă
vântul
printre ramuri
Ce-s
uscate prematur,
Pomul
și-a jertfit coroana
Se
întreabă micul fur?
–---------------------------
Cum să
mă ridic din mine?
Mi-au
fost cârjele furate
Clipele
își cer iertare
Se vor
toate împăcate!
–---------------------
Caut
flacăra nădejdii
Să mă
încălzesc la ea,
Într-o
zi voi șterge poate,
Chiar
sentința cea mai grea!
Sufletul
rănit se pare
Zboară-n
cerul de smarald,
Pe un rug
de așteptare
Mă
întind și simt cum ard...
12.08.2016
Camelia
Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu