luni, 7 mai 2018

Mamă


De-aș putea în brațe Mamă 
Te-aș purta până la cer, 
Vindecare și lumină... 
Să primești, încă mai sper.
Aș trece cu tine marea... 
Suferinței de se poate 
Și-n năvod aș prinde boala 
De om să nu aibă parte!
Munții i-aș căra în spate 
Să treci pasul spre lumină 
Și -n urcușul prin durere 
Primenită, fără vină …
Toți vulcanii ce-au erupt 
Peste trupul tău de humă, 
Ia-și pune pe fugă Mamă 
Să nu credeți că e glumă...
În deșertul unei zilei 
Apă vie eu ți-aș da 
Să îți ostoiască setea 
Și boala de s-ar putea… 
--------------------------------- 
Dar mă-ntorc acum în mine 
Și mă ard în neputință, 
Prin genunchiul sfânt al rugii 
Cer un pas spre biruință...
Și mă rog că floarea asta 
Ce-a nins albul peste noi 
S-o purtăm în suflet pură 
Pân la vremea de apoi.
De-aș putea în brațe Mamă
Te-aș purta până la cer,
Aripi îngerești să-ți crescă
Am nădejde și mai sper!

foto sursa intent
Camelia Cistea