Îmi
ești punte și catarg
Și
m-ajuți să văd în
larg,
De e
soare sau furtună
Mă ții
strâns mereu de mână!
Umplii
nopțile de stele
Și
mă îmbraci mereu în ele,
Când mă
leagă neputința
Îmi
trimiți în dar Credința!
Deschizi
porți și dărâmi ziduri,
Nu îți
pasă că am riduri
Pașii îi
îndrumi spre soare,
Din
frumos îmi faci cărare!
Îmi
trimiți în dar un înger,
Când
prin mine rău mai sânger
Liniștea
o pui să stea
De veghe
în
casa mea!
Clipele
le-mbraci în nard
Eu le
simt cum încă ard
Și-n
potecile de dor
Trimiți
grabnic
un izvor...
În
alaiul iernii mele
Îmi
dai crini și viorele,
Prin
nămeți să trec frumos
Către
cerul luminos....
2 decembrie 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu