miercuri, 2 decembrie 2015

Bătrâna mea



Bătrâna mea Țară cu umerii goi,
În traista ce-o porți sunt atâtea nevoi...
Nădejdea-ncolțește mereu prin Cuvinte
Și-n inima-ți mare ce-o simt că-i fierbinte!

Bătrâna mea Țară cu fruntea de aur,
Pământul tău reavăn ne este tezaur
Suntem tot mai singuri, feciorii ne pleacă
Fântâna de dor și lacrimi ne seacă...

Bătrâna mea Țară cu spice de grâu,
Tu ține aproape și binele-n frâu,
Părinții așteaptă își numără anii...
Să plece legați pe rând toți dușmanii!

Bătrâna mea Țară cu sfinți rugători
Alungă blestemul și aprigii nori,
Baladele acestea ne sunt încă-n glas
Credința și mila pe-aici au rămas.

Bătrâna mea Țară cu brumă pe pleoape
Adună-ți copii să-ți fie aproape
Aprinde și focul... în vatră e viu
Știu că se poate și nu-i prea târziu!

Bătrâna mea Țară ești încă frumoasă,
Mulți spun că-aici înseamnă Acasă,
Colindele noastre răzbat chiar prin lume
Pe buze străine rostit e-al tău nume!

Bătrâna mea Țară cu piept de aramă,
Pe umerii goi îți punem năframă
Să treci și prin viscol în iernile sure,
Frumosul din noi nu pot să ni-l fure!

Bătrâna mea Țară cu miere în glas
Aud ciocârlia când sunt în impas
Și mierla-n cocerte prin crângul de dor
Aici m-am născut aici vreau să mor!


2 decembrie 2015



Camelia Cristea