Între două tăceri
se-nalță o rugă,
Cel înțelept se îmbracă
în slugă
Se-aprinde Cuvântul în
vers și vibrează
Te rog să mă ții în
inimă trează!
Cerul se scrie în clipa
senină,
Când îngerii poartă pe
aripi lumină,
În raiul acesta mereu te
găsesc
Un colțisor vin și
cerșesc....
Mă lepăd de mine atât
cât se poate
Și dau chiar și stânca
din drum la o parte
Mi-s pașii nesiguri, dar
vreau ca să trec
De negura vremii și-n
rai să petrec!
Între două tăceri
se-nălță o rugă
Vrășmașul speriat se
pune pe fugă
O candelă șade de veghe
în noapte
Pe buze de cer se -aud
iarăși șoapte...
20.02.2016
foto sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu