Din
puterea
rugăciunii
M-am
născut a mia oară,
Gândul
bun în mine crește
Și îmi
cântă a primăvară.
M-am
născut din foc și apă
Când
ruinele din oase
Îmi
intrase pân la sânge
Și
dospeau în strâmte vase..
M-am
născut iar din țărână
Ca un bob
micuț de grâu
Să țin
răul la distanță
Și tot
binele în
frâu.
M-am
născut în dimineață
Pe un
clopot alb de crin,
Vorba mea
să fie dulce
Ca
durerea să-ți alin.
M-am
născut din rugăciunea
Sfinților
ce știu a ține
În pocal
iubirea-naltă
Și o
floare-n piept de bine.
Și dau
slavă pentru toate
Câte
sunt și-or să mai fie
Un ochi
plânge, altul râde
Și
mă-aprind în bucurie.
foto
internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu