sâmbătă, 12 iulie 2014

În tren



Triunghiul nu mai este isoscel
Nici unghiurile nu sunt congruente,
Vorbim prea mult, nu mai gândim la fel,
Aceste clipe parcă-s corigente.

Din cupe beau când miere, când venin,
În zori culeg şi boabe mici de rouă,
În piept primesc un ghimpe - trandafir
Şi mă despart de mine apoi în două.

În vară furtunile se înteţesc,
Şi ploaia toarnă, lacrimi şi regrete
Pe geamuri un surâs hilar
Îşi face loc şi nu mai vrea să plece.

Batistele cuprind în palme tot
Se-ntorc pe dos şi uneori pe faţă,
S-au plictisit de-atâta stat în banca lor
Şi vor în lumea mare să mai iasă.

Le duc în gară, să urce într-un tren,
Cu destinaţie necunoscută,
Poate-or găsi mirese într-un vagon
Şi mâna lor cu drag să le-o sărute...

foto internet

Camelia Cristea