Țesem

Țesem fire de păianjeni,

Lucrători la pânză lumii,

Se deșira și se rupe,

Iar la rampă vin nebunii!

Țesem fire de păianjeni,

Pânză toată se deșiră,

Lumea este mai întoarsă,

Talpa ei călca pe zgură.

Țesem fire de păianjeni,

Țesem fără de folos,

Am uitat de conștiință,

De lumină și Hristos!

Să ne-ntoarcem toți la vatră,

Însetați de apa vie...,

Să ne sărutăm pământul,

Presărat cu iasomie.

Să ne îmbrăcăm cu ia

Înflorită de pe câmpuri,

Să cioplim și-n piatră seacă,

Să pătrundem în adâncuri!

Să ne lepădăm de rele,

De păcate și de ură,

Să țesem cu fir de in,

Pânză să fie mai bună!

Și-n ștergare de lumină

Să ne îmbrăcăm icoana,

Picăturile de rouă,

Să ne oblojească rana.

Să țesem cu toți Iubirea,

Pe tărâmul de speranță,

Vieții noastre răvășite...,

Să-i mai dăm măcar o șansă.

14-07-2014

foto Mircea Bezergheanu

Camelia Cristea