joi, 3 iulie 2014

Răspuns la scrisoarea unui Părinte


Răspund târziu Părinte, cu lacrimă de dor,
Printre hăţişul vremii, nu e deloc uşor,
Dar inima-i acasă, alăturea de tine
Şi ştiu când ţi-este rău şi când îţi este bine.

Nu am uitat Părinte, nimic din ce-ai făcut
Şi braţul ce te doare, acuma ţi-l sărut.
Să ştii că depărtarea şi mie rană-mi face,
Dar mint că-mi este bine, el dorul nu-mi dă pace !

Şi o să vin Părinte acasă-n pragul verii
Să potolim şi setea, şi lacrima durerii,
Să laşi poarta deschisă, eu vin pe înserat...
Cu-n braţ de trandafiri, de toate fiu iertat..,!

foto internet

Camelia Cristea