Sărut mână dragii mei
Părinți
Scriu cu dorul depărtării
grele,
Buruienile au prins
rădăcini
Și încerc să mă
desprind de ele!
Nu mai e valabil ce-mi
spuneați cândva...,
“Dacă ai carte, ai și
parte”
Astăzi banul a căpătat
puteri,
Cărțile sunt date la o
parte.
În politică adesea iese
fum
Unii știu să pună foc
pe paie,
Liniște nu mai avem acum
Taxele și dările
ne-ndoaie.
Plânge iarăși satul
românesc,
Așteptarea stă mereu la
ușă
Tinerii
prin lume pribegesc,
Iar bătrânii singuri,
încă-i mai jelesc.
Dă-ne
Doamne
vreme de îndreptare,
Aurul din grâu se face
pâine...
Tot poporul nostru să-l
hrănească
Mulți trăiesc cu greu
de zi pe mâine.
Sărut mână dragii mei
Părinți,
Trenul mă aduce iar
acasă
Bucuria-n mine a
încolțit...
Iarba
de pe deal e mai frumoasă...!
foto internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu