N-am să uit

N-am să uit mână ce mi-ai întins

Când căzută eram în țărână,

Nerostiri se rodeau dinandins,

Rămăsese din mine o fărâmă.

N-am să uit cum ai ferecat

Lacătul fricii în noaptea tăcerii,

Stropii de rouă m-au picurat

Risipind în neant povara durerii.

Un vulcan a erupt de atunci

Gândul - lavă încă mai arde,

Nu găsesc un cuvânt potrivit

Să mă scriu cu sânge și carne...

Cerul tău de lumină e plin

Eu mai sufăr de foame și sete...,

S-au cules trandafirii cu spini,

Zorii timpului să nu-i mai înțepe...

La porțile toamnei se scriu amintiri,

Rugina pășește grăbită pe frunze,

Tarziul aleargă cu vântul nebun

Și-n cerul lumină o lacrimă plânge.

foto internet

Camelia Cristea