sâmbătă, 25 octombrie 2014

Un vals


Ma simt culoarea verde a unui timp apus,
Când stoluri de cuvinte brăzdează încă cerul
Sfidarea stă ascunsă la umbra celui dus,
În gara cea târzie nu mai opresc nici trenuri.


Din firele de lună se torc frumoase vise
Pe drumuri stau înscrise doar sensuri interzise,
Prin pâclele de ceață se intuiesc păduri
Te rog măcar speranța din muguri să n-o furi.


Într-un ungher de ceas mai sunt vreo trei minute
Încerc ca să dezleg mereu necunoscute,
Rutina-și plimbă pașii pe tâmpla de argint
Mă pierd de atâtea ori prin foi de labirint.

Un mac însângerat îmi mângâie apusul
Când înserarea bate la porțile de dor,
Un vals în plină toamnă îmi cântă iar arcușul
Așa după ureche,... ca n-are dirijor.

Mă simt culoare verde a unui timp apus
Pe câmpul tău o floare cu drag eu aș fi pus,
Dar ploi de crizanteme au invadat pământul
În pragul toamnei mele eu fac un pact cu vântul.


foto internet
Camelia Cristea