luni, 17 august 2015

Vară...


Vară să mă vindeci cu iubirea ta
Să dezlegi şi nodul ăsta de vei vrea
Arşiţa tăcerii să se potolească,
În noi bucuria casă să-şi zidească!

Să treci cu alai de flori efemere,
Gingăşia lor să ne dea putere
Freameatul acesta fă să fie viu,
Cât mai este cale, cât nu-i prea târziu...

Şi trimite ploaie, pământul o cere
Îl aud în noapte plânge cu durere,
Crapă pe la colţuri şi se chinuiește,
Pălămida rea, iar îl năpădeşte!

Raze să păstrezi pentru mai târziu
Arzi de la o vreme şi e cam pustiu,
De te-am supărat îţi cerem iertare
Te rugăm ai milă şi chiar îndurare!

Dă-ne Vară leacuri ce le ştii de veacuri,
Mușețel şi tei pentru ochii mei
Dă-ne păpădie şi un cer senin,
Pe un câmp cu maci eu îndată vin!
----------------------------------------
În spice de soare văd ades fecioare,
Iar în muguri noi copilaşi vioi,
Dimineaţa lină cântă în surdină,
Viața pentru toţi să fie senină!

Vară să ne vindeci cu iubirea ta,
Îndrăznim a crede că şi tu vei vrea
Codrii înverziţi îţi sărută pasul,
Ciocârlia vine să îţi dea şi glasul.

Merii înroşesc când i-atingi cu mâna,
Crengile se pleacă una, câte una,
Freamătă albastru în cerul deschis
Dă-ne-n dar Iubirea, cum ne-ai şi promis!


foto sursa internet

Camelia Cristea