vineri, 30 octombrie 2015

Copilăria



Mi-am văzut copilăria
Într-un strai de floare rară
Ce stătea pe un pridvor,
Cu o inimă uşoară...

Avea aripi ca de înger
Şi-n privire cer senin,
Amintirii de poveste
Eu şi astăzi mă închin.

Toate grijile de multe
Le duceau Părinţii mei
Noi cărăm raze de soare
Şi zburdam ca nişte miei...

Mama ne dădea lumina
Într-o ceaşcă dimineaţa
Să vedem cu ochi curaţi
Cât e de frumoasă viata.

Tata construia vapoare,
Pentru nopţile cu stele
Eu şi fraţii mei de suflet
Ne plimbam mereu cu ele!

Bunii mei duceau povestea
Până-n piscul unui munte
Stând la sfadă multe ierni
Au ajuns toate cărunte...

Cireşul din poarta casei
Avea cei mai scumpi cercei,
O ureche de copil
S-a împodobit cu ei.

În vesmântul bucuriei
Se îmbrăcau adesea brazii,
Nucile le tot furam
Că în joc eram nomazii...

Când ninsorile de flori
Trimiteau în lume raiul
Noi cei mici ne adunăm
Să primim cu toţi alaiul.

Sănii multe, fel de fel,
Treceau strada la paradă
Porţile se deschideau
Venea lumea să le vadă...

----------------------------
Mi-am privit copilăria
Într-un strai de viorele
Aş da pumnul meu de clipe
Să mă prind iar printre ele...



foto sursa internet

Camelia Cristea