Frunzele
vorbesc în
șoaptă
că
podgoria e coaptă
S-au
umplut paharele, via-și
strânge
straiele
Sus pe
deal doarme și
fânul
trece
vântul
ca nebunul,
Crengile
își
pleacă
fruntea ca să
vadă ușor
puntea.
Mere,
pere, nuci și
prune spun că
vremurile-s bune,
Toamna-i
darnică și lasă mult bleșug la noi în casă.
Lămpile
sunt pregătite pentru zilele cernite,
La
fereastră o gutuie lumineaz-o cărăruie.
Crizantemele
înroșite
în
grădină
stau pitite
Și
privesc sfioase-n zare, până
soarele răsare!
Un
bostan își drege glasul în orchestră el e basul,
La
ținută e atent că-i făcută cu patent.
Pe
un deal mioarele își zoresc piciorele
Să
ajungă-n strunga lor de care le-a fost și dor.
Un
cioban din fluier cântă Vara ce-a rămas pe luncă
E
în amintirea lui când umbla pe câmp haihui...
Stelele
se plimbă-n car pe a cerului hotar,
Luna
galbenă și rece pași-n vis pare că-i trece
Peste-un
ceas... trăsura pleacă că e vremea măsurată,
Toamna-și
flutură batista, în decor a fost artista!
foto sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu