miercuri, 12 februarie 2014

Infinitul



La masa tăcerii s-aducem o păine
Sărmanii așteaptă  să-i miluim,
Doar frimituri mai cad pentru unii
Și ei traiesc cu mult prea puțin.

Poarta sărutului stă larg deschisă,
Să treaca toți mirii în primăveri
Și-n drumul lor să ningă frenetic,
Cu crinoline de ghiocei.

Brăncuși a aflat infinitul în ceruri
O coloană scluptată pe pămănt a lăsat,
Să vadă destinul și poate și omul,
Seninul iubirii neăntinat.

Un rug de cuvinte sunt totuși puține,
Să ardă păcatul și frigul din noi
Din potirul vieții să curgă iubire,
Ca-n primăveri caldele ploi.

foto internet

Camelia Cristea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu