Infinitul

La masa tăcerii s-aducem o păine

Sărmanii așteaptă  să-i miluim,

Doar frimituri mai cad pentru unii

Și ei traiesc cu mult prea puțin.

Poarta sărutului stă larg deschisă,

Să treaca toți mirii în primăveri

Și-n drumul lor să ningă frenetic,

Cu crinoline de ghiocei.

Brăncuși a aflat infinitul în ceruri

O coloană scluptată pe pămănt a lăsat,

Să vadă destinul și poate și omul,

Seninul iubirii neăntinat.

Un rug de cuvinte sunt totuși puține,

Să ardă păcatul și frigul din noi

Din potirul vieții să curgă iubire,

Ca-n primăveri caldele ploi.

foto internet

Camelia Cristea