Hai să ne unim cu
toții
Să spargem iar zidul sorții
De’i blestem sau
e urgie,
Moare Sfănta Românie.
Ard pe jar de foc
și pară
Viața noastră
care’i chioară.
Nepăsare’n țară
crește
Biet românul, iar cerșește.
După atătea
consultații,
Ei vorbesc tot de
inflații
Leul ce căndva
vestit,
Azi e mic și
pricăjit.
Dau cu vorbele într-una
Mama lor, parcă e
ura.
Pietrele lovesc
mereu,
Plănge Bunul
Dumnezeu.
Hai să ne unim
odată
Că e țara
destramată
Și la poarta de
hotar
Plănge Cuza cu amar.
Prindem măna cea
frățească
Iar în hora românească
Inima în piept ne
bate
Să dăm jugul de
pe spate.
Și din negură și ceață
Să punem lumii iar viață
Și pe Domnul să’L rugăm,
Să ne lumineze
zarea
Ca ni’i strămta azi cărarea.
Hai să fim uniți
cu toții
Să trecem de
zidul sorții
Pentr-o viată mai
curată
Și’o credință nepătată !
foto: sursa internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu