Răspund tărziu Părinte, cu lacrimă de dor,
Printre hățișul vremii, nu e deloc ușor,
Dar inima’i acasă, alăturea de tine
Și știu cănd ți’este rău și știu cănd ți’este bine.
Nu am uitat Părinte, nimic din ce’ai făcut
Și brațul ce te doare, acuma ți’l sărut.
Să știi că depărtarea și mie rană’mi face,
Dar mint că’mi este bine, că nu am ce mă face !
Și o să vin Părinte de sărbători acasă,
Colindul înca'l știu și fiul meu’l învată.
Și vom cănta împreună, sub cetina de brad
Și vom uita cu toții de dor și de necaz !
foto: Internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu