Litanie la ceas
de noapte,
O lacrimă într-o icoană,
Măicuța Sfăntă ‘n genunchiată
Pentru copii ei se roagă !
Și ruga ei, arcuș
de inimi
Vioara’n psalmi
acum se cantă,
Iar îngerii în
cor de veghe,
Doar în tăcere o ascultă.
Și piatra’n lacrimi
se topește
Și curge un șiroi
de ape,
Ce vor să spele
tot ce’n lume,
În neguri prins e
de pacate.
Iubirea ei
nemărginită
E candelă ce ‘n privegheri,
Uleiul tot mereu îl pică,
Pe răni, în inimi
și dureri.
Și sfinții toți,
de prin icoane,
La rugaciune o ‘nconjor
Și duc la cer,
aprins cărbune,
Pentru acei ce’n
astă lume
Se lasă azi în
paza lor.
Mireasa inimilor
noastre
Cu voalul ei cel
luminos,
Ne’ acoperă și ne
aduce
Pe toți în casa
lui Cristos.
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu