Rămas bun

Venim pe rănd, plecam dar pe sărite

Cănd scrierile cărtii se sfărșesc,

Cănd clipa'n lumănare nu mai arde

Și lepădam, veșmăntul omenesc.

Și clopotele toate au să bată

Chemarea către cer, ele vestesc.

În tomul vietii, un ultim rănd se scrie

Prin fapta mea, mereu am să traiesc !

Sărut pămăntul, îmbrățisez tăcerea,

Tămăi dorințele în cele patru zări

Și mă înalț pe aripi de lumină,

Spre alte porți, de timp încrezător.

Din lacrimi de nădejde, încropesc izvoare

Și către Tine Doamne o pornesc

Întinde brațul Tău să mă cuprindă

Acum învaț să zbor, nu vreau să rătăcesc !!!

foto Internet

Camelia Cristea