Să alergăm prin tot pustiul care,
Ar vrea să năvălească
peste noi…
De supărare iarna
asta,
Ne-a tatuat cu
riduri pe’amăndoi.
Să facem nuferi
din fulgii de zăpadă,
Să acoperim și
inima cu ei
Dezastrele să le
lăsam iar pradă
Haitelor flămănde,
de tigrii si de lei.
Îngenunchiem în
mijloc de pustie
Și cerem îngeri,
îndurare și curaj,
Iar neaua patură
în iarnă să ne fie
Să alunge viscolul
și ridul din obraz !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu