Lumânări
ce-aprind speranțe
Chiar în
nopțile de smoală,
Când
făptura toată doarme
Îi ții
sufletul în poală....
Am văzut
cum treci prin viscol
Ca prin
vama din văzduh,
Nu ești
Om, asta e sigur!
Ești
Lumina unui duh.
Am văzut
că-mi ești alături
Când
trădat am fost de toți,
Haina
ce-o aveam mai bună
Prăduită
a fost de hoți!
Am văzut
acum Lumina,
Când
ieșită din tunel
Ferecată
strâns în lanțuri,
Aveam
gândul pus la cer!
Am văzut
pe fruntea Ta
O cunună
doar de spini,
Cu o mână
nevăzută
Zmulgi
din mine mărăcini!
Am văzut
în zori Lumina,
Ochii mei
au fost legați
Cu eșarfe
de întuneric,
Ca
și cei nevinovați...
Și aud!
Cred c-am fost surdă,
Așteptarea-i
tare lungă,
Îngerul
ce-mi stă de pază
Mă ajută
să fiu trează!
foto Mihai Lupu
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu