Cioplitor
în stele, herghelii de dor,
Depărtarea
asta, cum am s-o măsor?
Aud cum
aleargă timpul efemer
Și mă
prinde-n mreje pline de mister...
În
castele înalte îmi găsesc trăirea
Și în
lanțuri grele pun chiar uneltirea,
Zidul
ce-a crescut drept în față mea
Primește
poruncă, în genunchi să stea!
Mă
îmbrac în slove și din mine ies
Roadele
sunt coapte bune de cules,
Verile-s
fierbinți și îmbujorate,
De cireșe
coapte au fost sărutate.
Câmpul a
roșit într-un snop de maci
Soarbele
culoarea și mai bine taci!
Clipele
confuze o să cadă-n plasă,
Ciutele
alergă unde-i iarba deasă!
---------------------------------------
Cioplitor
în stele, herghelii de dor,
Se deșiră
vremea nu pot s-o măsor...
Dar îmi
petrec pașii printre sentimente,
Simplu și
frumos, fără argumente..
20 iunie 2015
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu