vineri, 7 martie 2014

Femeia



Femeia, a fost și va rămăne muza
Celor ce scriu, ce căntă si iubesc,
E aripă, luată dintr-un înger
Și încununată în chip regesc.

E ea solstițiu în calendare
Și-n  nuferi dulce sărutare,
Verset al crinului în floare,
Psaltire, căntec și-nchinare.

 Femeia-i raiul împăcării,
Vecernie ce-și spune ruga
Și brațul găndului ce - alungă
Din pleoapa noptii iar durerea.

E valul mării, ce caută în taină,
Un tărm să-și plece trupul obosit
Și-n asfințit plătește vamă,
Un rid și tămpla de argint.

07.03.2014

foto internet
Camelia Cristea



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu