Eu iți scriu
copile astăzi înc-o dată,
Depărtarea doare ca rănile vii,
Plănge clanța ușii iarăși supărată
Speră că-ntr-o
zi, tu ai să revii.
Pașii tăi,
frenetic caută împlinirea
Și comorile ce
par, toate a străluci
Să nu uiti că inima
de mamă
Te așteaptă
acasă, toamnele-s tărzii.
Măna ce iți
scrie, lacrima o șterge,
Să iți fie bine
printre reci străini
Clipa ce se
scurge, iarăși mă îngheață
Doamne să-i păzești
pe ai mei copii.
Prin bagajul care, l-ai luat cu tine,
Să păstrezi iubirea,
bunul cel de preț.
Toate vin și
pleacă, chiar și Primăvara
Toți părinții
lumii, drama și-o petrec.
În ferestra casei, răde o zambilă
Gingasia ei, mă alină iar,
Gramofonul căntă parcă în surdină,
Anii tinereții,
nu mai au habar.
14.03.2014
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu